E noaptea de Sânziene.... Cerul arde, e cuprins de vãpaie, Aştept clipa când luna o sã se despoaie, Sã rãmânã goalã în vãzul tuturor, sã fie admiratã cum fuge dupã un nor. E mult prea cald, ne arde pãmântul, Ne este dor, unde-i nemernicul vântul? Rãbdare, prieteni din ceruri pare cã vine ploaia sã şteargã lacrimi, sã ude vãpaia.